Poliția este instituția chemată să apere legea și să garanteze siguranța cetățenilor. Însă atunci când cei care poartă uniforma albastră o folosesc pentru interese personale, încrederea publicului se prăbușește.
Este exact ceea ce se întâmplă acum la Cernavodă, unde comandantul Poliției orașului este acuzat că le-ar fi solicitat oamenilor de afaceri locali să redirecționeze impozitul de 3,5% către un ONG care îi promovează propria imagine.
Această practică, departe de a fi un simplu gest administrativ, ridică suspiciuni grave de corupție, conflict de interese și abuz de funcție.
Cum funcționează mecanismul redirecționării de 3,5%
Legea permite persoanelor fizice să redirecționeze până la 3,5% din impozitul pe venit către ONG-uri, iar persoanelor juridice până la 20% din impozitul pe profit.
Ideea este de a sprijini organizațiile civice, culturale, educaționale sau sociale care aduc un beneficiu comunității.
În Cernavodă, însă, acest mecanism ar fi fost deturnat. Potrivit surselor noastre, comandantul Poliției a făcut presiuni asupra unor oameni de afaceri locali pentru ca banii să fie direcționați către un ONG care, în loc să servească interesului comunității, are ca scop promovarea imaginii sale personale.
De ce este ilegal și corupt
Din punct de vedere legal, un ofițer de poliție aflat într-o funcție de conducere nu are voie să folosească autoritatea pe care i-o conferă uniforma pentru a obține foloase personale sau pentru a influența mediul de afaceri în interes propriu.
• Codul Penal, art. 301: conflict de interese – interzice funcționarului public să își exercite atribuțiile în scopul obținerii de beneficii pentru sine sau pentru apropiați.
• Codul Penal, art. 297: abuz în serviciu – sancționează folosirea funcției în mod abuziv pentru interese personale.
• Legea 78/2000: califică astfel de practici drept fapte de corupție, pentru că afectează imparțialitatea și integritatea funcționarilor publici.Practic, comandantul a transformat un instrument creat pentru binele comunității într-o resursă pentru autopromovare.
Presiune asupra mediului de afaceri
Pentru oamenii de afaceri locali, presiunea venită de la șeful poliției nu este o simplă recomandare. Într-un oraș mic precum Cernavodă, relația dintre autorități și mediul economic este dezechilibrată.
Un comandant de poliție are puterea de a influența controale, de a crea un climat de teamă sau de favorizare.„Când vine șeful poliției și îți cere să donezi bani către ONG-ul lui, nu prea ai opțiunea să spui «nu»”, explică sub protecția anonimatului un antreprenor local. „Oricât de legală ar părea la suprafață redirecționarea de 3,5%, în momentul în care ești constrâns, devine o formă de șantaj mascat.”
Efectele asupra comunității
O astfel de situație nu doar că afectează încrederea cetățenilor în poliție, dar deturnează și resursele care ar putea fi folosite pentru adevărate cauze sociale. ONG-urile reale, care se luptă pentru copii, pentru cultură sau pentru protecția mediului, pierd bani în favoarea unui mecanism artificial de autopromovare.În plus, imaginea poliției locale are de suferit. Cetățenii încep să creadă că uniforma este folosită pentru interese private și nu pentru protecția comunității. „Este un act de corupție la vedere, iar asta e cel mai grav. Dacă polițiștii sunt cei care dau tonul, cum să mai aibă oamenii încredere în aplicarea legii?”, întreabă retoric un locuitor din Cernavodă.
Dimensiunea etică a problemei
Dincolo de aspectele juridice, cazul ridică întrebări majore de etică. Poliția ar trebui să fie o instituție neutră, imparțială și orientată exclusiv către interesul public. În momentul în care un comandant folosește poziția sa pentru a-și construi o imagine pe banii contribuabililor, întreaga instituție este compromisă.Etica profesională a polițistului interzice în mod clar folosirea funcției pentru obținerea de beneficii personale. Dar aici nu vorbim doar de etică, ci și de o veritabilă trădare a jurământului de serviciu.
Cine ar trebui să intervină
Responsabilitatea pentru verificarea acestei situații cade în sarcina a două instituții:
• Inspectoratul de Poliție Județean Constanța, care ar trebui să facă o anchetă internă;
• Direcția Generală Anticorupție, care are competența de a investiga suspiciuni de corupție în rândul polițiștilor.
În plus, presa și societatea civilă au obligația de a aduce la lumină astfel de practici, pentru ca oamenii să nu fie victimele unui sistem care își apără șefii în loc să apere cetățenii
Concluzie: un caz clasic de corupție locală
Cazul comandantului Poliției Cernavodă este un exemplu clasic de corupție locală deghizată în act de generozitate. În spatele discursului despre sprijinirea ONG-urilor, realitatea este că banii contribuabililor sunt redirecționați către o structură care nu servește comunitatea, ci imaginea unui singur om.
Asemenea fapte subminează statul de drept, compromit misiunea poliției și alimentează neîncrederea cetățenilor.Dacă instituțiile nu vor interveni prompt, mesajul transmis comunității este unul devastator: că în Cernavodă legea este opțională, iar șefii își pot folosi funcțiile pentru propriile interese.
Campanie electorală mascată?
Criticii lui Dumitrașcu susțin că ONG-ul este, de fapt, o extensie a campaniei sale electorale pentru Primăria Cernavodă, începută neoficial cu luni bune înainte de termen. „Se investesc bani în evenimente care nu au alt scop decât să-i ridice profilul. Nu e nici educație, nici sport, e doar campanie electorală pe banii altora”, spun voci din comunitate.
Această situație ridică semne serioase de întrebare legate de etica unui ofițer de poliție aflat încă în funcție, care ar putea folosi poziția și influența sa pentru a obține resurse financiare menite să-i servească imaginea publică.
Pe de altă parte, simpatizanții comisarului-șef afirmă că implicarea sa în proiecte civice arată dorința de a fi aproape de oameni și de a contribui la dezvoltarea locală.
Tăcere din partea instituțiilor
Până în acest moment, nici Adrian Dumitrașcu și nici reprezentanții ONG-ului „Educație, Sport, Natură” nu au oferit explicații publice. Lipsa de reacție oficială alimentează speculațiile și amplifică neîncrederea cetățenilor, care se întreabă dacă nu cumva poliția locală a fost transformată într-un instrument politic.
Sursa foto: Facebook/ Adrian Dumitrascu