Începând cu anul 2016, administrația locală din Cernavodă, condusă de primarul Liviu Negoiță, pare să fi transformat vânzarea terenurilor publice într-un mecanism bine pus la punct pentru a recompensa apropiații personali și membri ai Partidului Național Liberal. În loc să fie deschise tuturor cetățenilor interesați, licitațiile și procedurile de vânzare au ajuns, potrivit documentelor și mărturiilor analizate, să fie simple formalități prin care beneficiarii finali erau, aproape fără excepție, persoane din cercul restrâns al edilului sau membri de partid.
Terenurile publice – avere comună, interese private
Terenurile aparțin comunității. Ele sunt resurse limitate și de mare valoare pentru dezvoltarea unui oraș precum Cernavodă. Dincolo de rolul lor economic, ele reprezintă și o miză strategică pentru atragerea de investiții, pentru construirea de locuințe sociale sau pentru infrastructură publică.
Cu toate acestea, modul în care Primăria Cernavodă a ales să își gestioneze patrimoniul ridică semne de întrebare. Din 2016 încoace, aproape fiecare lot scos la vânzare a fost adjudecat de persoane care, într-un fel sau altul, au legături directe cu primarul Liviu Negoiță sau cu structurile PNL locale. Coincidență? Greu de crezut, mai ales că pattern-ul se repetă constant, an de an.
Licitații cu final anunțat
Oficial, toate vânzările de terenuri au fost organizate prin licitații publice, așa cum cere legea. În realitate, procedurile s-au desfășurat într-o manieră care ridică suspiciuni serioase. Anunțurile pentru organizarea licitațiilor au fost publicate în mod minimal, în locuri greu accesibile sau cu un termen foarte scurt de înscriere. Documentația necesară era stufoasă și dificil de obținut, iar uneori criteriile de participare păreau făcute special pentru a restrânge numărul candidaților eligibili.
Rezultatul? La majoritatea acestor licitații au participat unul, maximum doi ofertanți. Iar câștigătorul, de fiecare dată, a fost „cine trebuie”: un fin, un prieten de familie, un membru PNL sau o persoană apropiată de consilierii locali ai partidului.
Exemplele vorbesc de la sine
Printre beneficiarii acestor tranzacții se numără oameni de afaceri locali cunoscuți pentru relația strânsă cu edilul, rude ale acestuia și, nu în ultimul rând, membri de partid aflați pe listele PNL la diverse scrutinuri. În unele cazuri, terenurile au fost achiziționate la prețuri subevaluate față de piață, ceea ce înseamnă un prejudiciu direct pentru comunitatea din Cernavodă.
Mai grav este faptul că, după cumpărare, unele loturi au fost revândute la scurt timp, cu profituri uriașe. Practic, resursa orașului a fost transformată într-o sursă rapidă de câștig personal pentru un cerc restrâns de privilegiați, în timp ce restul cetățenilor au rămas cu mâna goală.
Tăcerea consiliului local
Un alt element suspect este lipsa de opoziție din partea consiliului local. Deși tranzacțiile au fost vizibile, nu au existat interpelări ferme sau blocaje reale. Această tăcere poate fi explicată prin majoritatea confortabilă de care primarul a beneficiat în consiliu, dominat de PNL. Când deciziile trec fără probleme și fără dezbateri autentice, transparența devine doar un concept teoretic.
Cine pierde?
Într-un oraș unde multe familii tinere caută cu disperare un teren pentru a-și construi o locuință, monopolizarea resurselor de către un grup restrâns este mai mult decât o problemă de moralitate: este o problemă de justiție socială. Cetățenii de rând nu au avut nicio șansă reală să participe la aceste licitații sau să concureze de la egal la egal.
De asemenea, în loc să fie utilizate pentru proiecte publice – parcuri, locuri de joacă, infrastructură sau locuințe sociale – terenurile au fost cedate în beneficiul privat al unor indivizi conectați politic. Practic, interesul public a fost sacrificat pentru interesele unui grup restrâns.
Posibile implicații legale
Deși, pe hârtie, procedurile au fost respectate, modul în care s-a desfășurat procesul ridică suspiciuni de abuz în serviciu, trafic de influență și chiar constituirea unui grup de interese. Specialiștii în drept administrativ subliniază că „respectarea formală” a legii nu exonerează autoritățile atunci când există dovezi că aceasta a fost deturnată de la scopul ei real: acela de a proteja interesul comunității.
Instituțiile abilitate, precum Curtea de Conturi sau Agenția Națională de Integritate, ar trebui să analizeze cu atenție aceste tranzacții. Până acum, însă, verificările au fost superficiale, iar sesizările venite din partea cetățenilor au fost tratate cu indiferență.
Concluzie
Cazul vânzărilor de terenuri din Cernavodă arată cum un primar și un partid local pot transforma patrimoniul public într-o monedă de schimb pentru loialitate și susținere politică. În loc să fie gestionată transparent și echitabil, averea comunității a fost folosită ca un premiu pentru cei aflați în cercul de putere.
Întrebarea care se ridică acum este simplă: câte alte orașe din România se confruntă cu aceeași problemă, ascunsă sub masca legalității? Și, mai ales, cine va avea curajul să investigheze până la capăt și să ceară socoteală celor care au transformat bunurile comune în afaceri private?